Anti-Cappy
Da, și nu mă mai pot uita în frigiderele magazinelor după suc. Fiindcă vad sucul de portocale roșii, și simt gustul cela, și mirosul Ei. Are o aromă îmbibată de îngâmfare și hotărâre, pătrunzătoare: vine să te ia, nu-i scapi!
Are o aromă care te furnică, și te face să iubești viața ta de rahat corporatist. Simt gustul acru al chimiei din suc, plus gustul amar al pastilelor. Și apoi îi simt mirosul Ei. Vine…
Camera se învârte în jurul meu. Simt cum se găurește stomacu-mi. Simt cum acidul artificial de Cappy îmi topește cele 5 straturi.
Și apoi intru în panică. Fiindcă îi simt mirosul… și încep să tremur. Vreau să dau timpul înapoi! Vreau înapoi! Regret!
Și îmi râde în față: nu ești prima. Toate așa fac. Toate sînt curajoase în deprimarea lor. Toate au tupeu în urma dezamăgirii de către bărbatul vieții mele. Iar când o fac… când o fac… cad în genunchi și imploră: nu mai vreau!!! nu mai vreau!!!
Nu cred că voi putea bea suc de portocale roșii vreodată. Am trecut acum pe nectar de piersici
pur, la o terasă cu fetele.
lasă un comentariu